Plimbări printre idei şi emoţii conţine în cea mai mare parte eseuri, dar şi unele texte cu un accentuat caracter emoţional-subiectiv (de ex. o „convorbire" cu moartea). Acest amestec întrucâtva extravagant a fost de mine dorit. La începutul cărţii eseurile tratează teme aparent superficiale sau banale: despre uşi, despre poduri sau despre o lumânare. Am vrut să îmi demonstrez că şi pe astfel de teme se poate ajunge la gânduri şi concluzii ceva mai profunde. Spre sfâtşitul cărţii reflexiunile devin, pas cu pas, din ce în ce mai profunde până la adevărate dizertaţii filosofice ca în textul numit Tăcerea, cifra zero şi liniştea şi, mai ales, cel numit Culoare şi Fiinţă. Cartea încearcă o sinteză a celor două ipostaze: Raţiune şi Emoţie.