Fiecare dintre aceste ipoteze presupun implicit sau explicit o anumită viziune despre Univers. Aceste viziuni asupra Universului pot fi clasificate în două categorii: viziuni exotice şi viziuni ontologice. Viziunile exotice sunt acelea care consideră că Universul poate fi cunoscut sub o formă sau alta, dar numai parţial, nu în integralitate; astfel de viziuni se întâlnesc în cadrul ipotezei civilizaţiei paranormale, a ipotezei originii oculte, a ipotezei simulării şi a ipotezei planetei amenajate. În fiecare dintre aceste ipoteze se consideră că civilizaţia umană este inclusă într-un Univers care nu poate fi cunoscut decât vag, incomplet şi este de fapt supusă influenţelor acestui Univers (care poate fi magic, supranatural sau inteligent şi creativ, după caz); în nici un caz civilizaţia nu poate controla nimic sau nu poate supravieţui decât dacă Universul însuşi o va permite.
Viziunea ontologică presupusă în cadrul celorlalte ipoteze, implică un Univers care poate fi cunoscut dacă nu integral, măcar într-o anumită măsură, un Univers care poate fi descris prin anumite legi; în aceste ipoteze, se presupune că Universul acţionează asupra civilizaţiei; după caz, acest Univers este considerat ca fiind etern (staţionar), în evoluţie/expansiune; inclus în alte structuri (Multivers sau Hiperunivers), este un Univers care poate fi socotit ca fiind unul dintre nenumăratele Universuri Alternative sau Paralele.
Oricine va alege (sau va admite) o anumită ipoteză, implicit va alege şi o anumită viziune despre Univers precum şi un anumit scenariu de viitor privind evoluţia civilizaţiei umane specific ipotezei alese...
ÎNCOTRO ?
De mii şi mii de ani, omenirea merge neîncetat pe drumu-i mohorât şi lung... Şi iar se întoarce şi iar înaintează ca într-un labirint fără sfărşit...
De unde vine, încotro se îndreaptă ? Nimeni dintre oameni nu o va şti vreodată...
Dacă un singur om va şti, ceilalţi oameni nu îl vor crede...